marți, 4 septembrie 2012

Vorbe înspre îndreptarea lumii [02]

*Când mă întreb de ce am curaj să mă privesc printre stele, îmi dau seama de ce las urme atât de apăsate, de neşters, pe toate drumurile mele.

*Dacă toate câte mi se întâmplă mi-ar face semne pe mâini, n-aş mai avea amprente!

*Figuranţii sunt mai bine plătiţi decât artiştii... Dar când nu vom mai avea artişti, ce vor face figuranţii?

*Viaţa este cel mai complex sistem ce se supune doar legilor haosului. Când dezordinea pătrunde în viaţă, mişcarea browniană devine dominantă şi soluţia este doar explozia... Adică finalul! Oare de ce atâţia bogaţi se sinucid?

*Întrebându-mă cât de departe este departele, am înţeles de ce unora le este frică de aproapele lor. Şi caută să-l împingă departe!

*Apele care se mişcă se pot limpezi singure. Celelalte, cele ce stau în contemplarea trecerii timpului, se băltesc, mor şi se împut!

*• Călăuzindu-mă după stele, ştiu când răsare soarele.

Niciun comentariu:

Cititori frecvenţi:

Google Followers: