Pe deasupra norilor, acolo unde soarele nu se sfieşte să privească în ochi pe orice vrea să nu aibă teamă şi temeri, acolo unde razele îşi se strâng într-un mănunchi de care îşi agaţă curcubeul pornirile, cei care pot să ajungă nu se tem de umbrele norilor care chiar dacă şi-ar dori să urce, nu se pot deslănţui de privirile celor ce le caută, mai tot timpul, pentru a-şi ascunde privirile de lumina care nu le este, nicicum, nicicând, prielnică.
În miez de zi este greu ca lacrimile să se ascundă. Soarele face ca să nu poată să i se piardă urma, căci ea devine amprenta pe care ploile coboară deasupra celui care a nedreptăţit ochii suferindului. Se prefac mulţi a nu simţi arsura lor, chiar prefăcându-se că uită, ca mai apoi să se întrebe şi să se mire de unde le vine nedreptatea de care nu se mai pot, în nici un fel, feri. Lacrimile lor însă, îngreunate de timpul trecut, se prefac, amestecându-se cu praful drumului, în colb ce pun semnul şi însemnul păcatului spre a-l recunoaşte pe cel ce-l ia viaţa în râs.
În miezul de noapte nu este greu să se ştie cât de departe poate să fie văzută o scânteie care dă semne Cerurilor despre locul de taină al celor ce se strâng la sfat, pentru a pune la cale crimele ce lasă mâinile curate şi, pe făcătorii lor, necunoscuţi. Şi, de acolo, nevăzută, zvâcneşte către înălţimi, spre a scrie numele lor pe pragul dintre nori şi cer, spre a fi ştiuţi de veghetorii care stau de strajă pentru a îndrepta rânduielile pe care oamenii, dar mai ales cei ce se grăbesc a se duce la sfaturi tainice, le strică spre a le fi doar lor de folos, într-un fel de bine ce ei îl cred, de folos, şi altora.
De deasupra norilor, când porţile se deschid şi lumina se coboară prin ochiurile de cer heruvimii, cei care bucură pe cei nevinovaţi şi îngrozesc pe cei care îşi au motivele de a se şti înfricoşaţi de faptele şi gândurile pe care le opun vieţii celor pe care, cu de la ei voie, îi iau în grijă.
De fiecare dată când norii se adună spre a se lăsa coborâte pe pământ, cerul îşi deschide ochii. Şi se întâmplă tot mai des...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu