luni, 18 noiembrie 2013

Vorbe înspre îndreptarea lumii [23]

*Vântul se porneşte totdeauna dinspre locul curat spre cel care trebuie curăţit.

*Zăpezile ne arată, mult mai repede decât ploile, că suntem neputincioşi. Ele cad albe, direct din cer!

*Câtă ură este necesară pentru a dărâma un munte de iubire?

*Dacă alegi calea siguranţei în locul căii fericirii, vei avea siguranţa, însă preţul este fericirea.

*Celor ce ascund adevărul, Cerul le închide poarta. Cei ce se vor în Ceruri trebuie să închidă poarta minciunii. Dacă se mint că ei nu mint, ei sunt cei care zăvorăsc Poarta Cerului şi se condamnă la suferinţă mare şi prelungită!

*Cât încă trăiesc eu nu pot fi pus sub tipar, nici chiar sub cel tipografic!

*În logica dualităţii universale există pesimişti şi optimişti.

*Pesimistul spune că "nici o faptă bună nu rămâne nepedepsită", ascunzâd reversul: "Orice faptă rea nu rămâne nerăsplătită". Este sim-plu să se înţeleagă astfel de ce pesimistul nu-şi poate şi nu poate să facă un bine adevărat nicicui. Optimistul are ca deviză ideea: "Orice faptă bună va fi răsplătită", ceea ce duce la deviza complementară: "Orice faptă rea va fi pedepsită". Doar un optimist va putea să îşi fa-că sieşi bine, şi la fel ca sieşi, altora!

*Câte case vor trebui dărâmate ca să facă loc vieţii... De ce oare oamenii tot construiesc?

*Vinovaţii sunt uşor de ştiut. Ei ţipă cel mai tare, dorindu-şi nevinovăţia pe care, ştiind că nu o pot avea, caută să o ia cu forţa!

Niciun comentariu:

Cititori frecvenţi:

Google Followers: