marți, 6 decembrie 2011

În noua lege

Un grăunte a fost începutul. Un grăunte ce a trecut prin sarcofagul renaşterii. Grăuntele ce a fost purtat de vânturi peste înălţimile munţilor şi peste apa mărilor, şi aruncat la întâmplare pe margini de apă curgătoare, sub poale de munţi şi dealuri.
Şi aşa s-a făcut să fie unul...
Din furtuni, un alt grăunte, aruncat în margini de lumi, s-a găsit în preajma celuilalt grăunte, căutându-se în speranţele cele ce vor fi fost să fie. Grăunte lângă grăunte s-a alăturat, grăunte cu grăunte s-a împreunat. Şi toate s-au legat să fie.
Şi aşa s-au făcut să fie doi...
Şi alte două grunţe, pe alte margini de câmpii, au fost să fie alţii, alţi doi...
Şi încă alte două grăunţe, pe alte margini de ape, au fost să fie încă doi, alţi doi...
Şi, mai mult, două grăunţe, pe sub poale de munţi, au fost să fie tot doi, tot alţi doi...
Două grăunţe ce s-au făcut doi să fie, aruncaţi de uragane înspre sus şi înspre jos, s-au prins de alte două grăunţe ce au fost să fie alţii doi. Cruce fiind două grăunţe, cu două grăunţe, au ajuns să fie patru grăunţe, pe câmpii mănoase... Piramida avea mereu vârf, altul şi altul...
Apa, curgând în sus şi în jos, au rotit crucea spre rupere. În marea-i rătăcire în vârtejul iscat din senin, cele patru grăunţe, s-au încrengat de încă alte două grăunţe, ce au fost să fie încă doi, şi vârtejul n-a mai fost cel ce putea să rupă sau să mute din loc, grăunţele fiind bine prinse de sus, de jos, spre stânga, spre dreapta, în faţă în spate. Rotindu-se totul se mişcă spre urcare, spre zboruri, spre înălţimi.
Legea înălţării s-a împlinit spre rostuire. Totul are rost căci nimic nu poate opri rotirea. Vârfurile se atrag spre a fixa înălţimea şi bazele pentru a opri coborârea. Puterea centrului e puterea Universului, de nestăvilit, Toate la un loc sunt un întreg de doi, ce nu se mai împarte.
Când urcarea se va ajunge acolo unde este să fie şi timpul se va opri, munţii vor veni să-şi vadă în oglindă crestele semeţe. Atunci cei doi ce au fost să fie tot doi, vor veni spre unire cu toţi ceilalţi. Atunci legea nouă, a marilor înălţimi, în plină lumină, va fi să se arate pentru toţi. Din cele opt grăunţe se va face ca Omul să fie întreg şi toate cele opt grăunţe să fie fiecare Omul împlinit. E legea nepieirii cât va fi să fie infinitul. E legea ce prin iubire a devenit tot ceea ce trebuie să fie. Şi întunericul va fi să fie rămas în urmă, de-a pururi!

Niciun comentariu:

Cititori frecvenţi: